Draga Irina, Iti scriu din nou desi stiu ca nu vrei sa citesti. E riscant, si poate neplacut. Si e chiar posibil sa te faca sa te incrunti. Iar asta duce la riduri (nu e cazul tau, evident - arati minunat). Daca vrei sa ma cenzurezi, lasa-mi un mail si sterg singur postarea.

Uite , draga Irina, de ce iti scriu. Te stiu demult, de cand Mihaela Radulescu purta in fiecare duminica rochiile tale. Si mama te iubea. De cate ori apareai la Teo sau la Mihaela sau - in fine - la televizor, spunea: Uite, mama, o femeie frumoasa si desteapta!

De asta m-am bucurat cand am vazut ca vrei sa conduci orasul meu. Cu totii vrem ca oamenii destepti sa se implice in comunitate. In plus, avem anul asta doi candidati care au demonstrat ca si in PROFESIA lor pot fi niste oameni de real succes . Iar tu esti unul dintre ei. Felicitari. Toate bune si frumoase pana aici. Dar, draga Irina, si te rog sa nu te incrunti, cred ca mai ai de invatat. Nu de la mine. Ce te-as putea invata eu? Eu nici macar la haine nu ma pricep. Am un amarat de magazin preferat si cam acolo se opreste universul meu de fantezii vestimentare. Cred ca ai de invatat de la oameni mai destepti decat mine si mai experimentati decat tine. Si eu sunt revoltat de ce se intampla in lume, de razboiul din Irak, de politicile fata de imigranti din Statele Unite, de copiii flamanzi si insetati din Africa, dar nu ma vezi pe mine candidand la presedintia Americii. E adevarat, nici nu imi permit un consilier ca Adriana Saftoiu. Dar nu candidez, draga Irina, pentru ca desi imi pasa de lucrurile astea, habar nu am cum se rezolva ele.

Nu vreau sa insinuez ca tu nu ai sti cu ce se mananca primaria, pentru ca oricum stii cu siguranta cu ce se imbraca. Dar am semnele mele de intrebare. De exemplu, cu toate ca as putea intelege cum un independent poate conduce un oras, nu vad cum ar putea sa o faca cineva care nu gandeste politic. Pentru ca, Draga Irina, e minunat sa iti angajezi o echipa de sufletisti (care chiar fac treaba minunata) sa te sustina in medii reale si virtuale. Si e la fel de minunat ca ne scrii in fiecare zi cu o familiaritate care te prinde atat de bine… mai ales ca de cele mai multe ori scrii frumos. Dar cred ca politica (nu cea partizana, murdarita, de gasti de la noi, ci aceea autentica) incepe cu a sti sa asculti oamenii. Nu poti sa te ascunzi cand ti se pune o intrebare care nu iti convine. Nu e - scuza te rog expresia - barbateste. Daca nu ii asculti pe ceilalti, nu ai cum sa stii daca esti de fapt auzit.

A, si inca ceva, Draga Irina, nu cred ca e adecvat sa critici politica. Ea e cea care da nastere politicilor care aduc rezolvare problemelor pe care le ilustrezi tu in mesajele tale. Nu politica e vinovata, ci multi dintre politicieni. Critica politicienii dar lasa ideea de politica in pace. Cred ca e prea mult pentru noi. Si chiar si pentru Adriana Saftoiu.

Cu drag,

Un anonim