Eram în anul întâi şi stăteam în Târguşor în cameră cu Cătălin, care, cu un an mai mare fiind, venea în cameră încântat de cursul la care tocmai fusese. Îmi povestea că de data asta, cursul de literatură era diferit de cele la care fusese până atunci. Profesorul ăsta era altfel, explica altfel, comunica altfel cu studenţii lui. Cătălin îmi spunea că seamănă puţin cu Florin Călinescu (pe atunci comparaţia nu era atât de nefericită pe cât pare azi). Probabil pentru că, atunci când a apărut în spaţiul public, Călinescu a reprezentat un alt fel de a comunica, de a te adresa şi de a-ţi cunoaşte publicul. Din punctul ăsta de vedere, profesorul era “Călinescul” studentului Cătălin. Între timp, am aflat că nu era singurul. Pe el, însă, nu am reuşit să îl întâlnesc de foarte multe ori, din simplul motiv că toate cursurile lui erau programate luni dimineaţă de la ora 8 (şi numai cine nu a fost student căminist nu ştie ce înseamnă asta).
Am avut bucuria de a-l regăsi însă în ediţia de vineri a “Dilemei Vechi”, cu un text frumos, amuzant, şi cuprins de o nostalgie pe care probabil o vor resimţi toţi absolvenţii “Literelor” ieşene.
Deşi e o comparaţie pe care Florin Călinescu nu o merită, fac o trimitere spre articolul lui, cu o introducere aşa cum mi-a rămas mie în minte:
Doaaaaamneloooor şiiii Doooomnilooooor,
COOOOODRIIIIIIIIN LIVIUUUUUUU CUŢITAAAAAAAAARUUUUU





July 7th, 2008 la 4:58 pm
Geniala articolul profesorului Cutitaru. Probabil e una din cele mai bune povestiri pe care am citit-o.
July 7th, 2008 la 5:09 pm
;)))nici nu ma asteptam la mai putin de la un prof ca el:)
July 7th, 2008 la 9:59 pm
hehe, patru ani din viata mi-a mancat II-7-le
July 8th, 2008 la 9:52 am
III-11, “cimitir al tineretii mele” (dupa cum zicea Bacovia, unul dintre poetii mei preferati de altfel). In acest amfiteatru am luat contact cu corifeii de la Litere, pe care nu ii mentionez din motive lesne de inteles…Codrin Cutitaru, prof pe care abia la master l-am intalnit…auzisem tot felul de povesti despre domnia sa…s-a dovedit ca e un tip care stie sa iti capteze atentia, sa nu mai fii simplu auditor la curs, cum se intampla la atatea “minunate” cursuri ale
“corifeilor”. Recunosc ca semestrul asta a fost proful la care m-am dus cu placere la cursuri, la putinle cursuri la care am ajuns (aviz amatorilor si initiatilor) si ca mi-a placut, incepand de la maniera de expunere la cea de avaluare, ceea ce nu e putin lucru (studentii de la Litere stiu de ce…hmmm, iata si un nou slogan :d)…Personal, as dori mai multi profi ca el in sistem…macar asa poate s-ar simti o adiere de schimbare, ca de vant mai greu poate fi vorba…cat despre articolul domnului profesor nu pot sa spun decat ca l-am citit pe nerasuflate de la cap la coada. A reusit dumnealui sa imi capteze atentia…din nou….la buna reauzire…
July 8th, 2008 la 2:32 pm
Sa conducem si noi gratis un BMW si sa il ajutam pe ministrul mediului sa salveze planeta!
Detalii pe:
http://daniel-matasaru.ro/2008/07/08/sa-salvam-planeta-conducand-gratis-un-bmw
NEAPARAT de dat mai departe!
Sa nu uit, poti semna direct aici pentru sustinere:
http://www.petitiononline.com/dmatasar/petition.html
July 9th, 2008 la 1:55 pm
Era si timpul sa ajungi la concluzia asta, Cosmine, pentru ca tare mai radeai de “studiosii” care se trezeau in fiecare luni de la 7 ca sa nu piarda cursul de la 8 la 10 al domnului profesor….timp cu adevarat castigat!
July 11th, 2008 la 2:01 am
Da!!! Cursul domnului Cutitaru a fost o incantare. Pe bune ca m-as fi dus si de la 7 (si ptr mine asta e un adevarat efort…aproape de limita imposibilului). M-am trezit mereu la 8 pentru ca aveam de ce. A fost intr-adevar o experienta deosebita. Asa cum ar trebui sa fie mai multe in facultate. Bravo lui! Sa tot avem astfel de oameni la catedra!