Daca de la mine nu
Pana la urma ce importanta are traficul? Importanta e calitatea celor care te citesc:
![]()
ÂÂ
Eurovisionul este antipatic tuturor. In primul rand pentru ca nu valoreaza mare lucru. Pentru ca si daca ajungi acolo, voturile se impart in functie de simpatii politice si regionale. Proximitatea geografica e cea care cantareste mult mai mult decat valoarea melodiilor. Nu o data s-a ajuns la clasamente aberante, doar pentru ca Norvegia se iubeste cu Suedia, iar Rusia cu multa lume.
La selectia nationala de anul asta, a participat o trupa (foarte foarte buna) din Iasi, de la Casa de Cultura a Studentilor – Soundcheck. Directorul casei de cultura, un tip tanar si sufletist a pus la cale o campanie online de sustinere a trupei. mesajul campaniei se putea rezuma la “daca esti iesean, voteaza-i”. Eu i-am votat. Dar nu pentru ca sunt iesean, sau pentru ca am primit SMS, ci pentru ca sunt buni. Gestul tinerilor colegi ai lui Adrian Caliman este cat se poate de laudabil, dar nu cred ca pana la urma mi-ar fi placut sa ii vad castigatori PENTRU CA SUNT IESENI.
Sincer, mi-ar placea sa vad o mobilizare la fel de generoasa pentru sustinerea lor ca artisti. Esti iesean? Iti place muzica? Mergi la concertele lor, cumpara-le discul (atunci cand va fi) si abia atunci ei vor primi recunoasterea pe care o merita pentru ceea ce fac. Felicitari pentru muzica, Soundcheck, felicitari pentru sufletul pus, Adrian&co!
Un film cu 13 nominalizari la Oscar. Pare a fi un film mare, desi deocamdata sunt convins doar ca e un film lung. Este inspirat dintr-o nuvela scrisa de F Scott Fitzgerald, scrisa in 1922. Plimbandu-ma prin Carturesti, am gasit intamplator cartea despre care autorul spunea ca e una dintre cele mai amuzante pe care le-a scris vreodata.
Cand a aparut Titanicul, toata lumea vorbea despre efectele speciale impresionante. Iar cu filmul asta se intampla acelasi lucru. Doar ca ceva il opreste de la a fi o capodopera. Poate Brad Pitt care, bun fiind, nu e memorabil. Poate pentru ca nu mai stim sa primim un film de doua ore si jumatate.In orice caz, spiritul de la care a pornit Fitzgerald este cu totul altul fata de cel Hollywoodian al ecranizarii. De la o poveste relaxata despre un om care isi duce viata de la coada la cap, la un love story frumos, dar patetic in cel mai american stil.
Sigur ca filmul nu e prost. Nu as fi atat de dur precum Roger Ebert de la Chicago Sun-Times:
” He goes on to elaborate that “The movie’s premise devalues any relationship, makes futile any friendship or romance, and spits, not into the face of destiny, but backward into the maw of time.”
dar cred ca, desi e un film numai bun de vazut duminica dupa-amiaza, pana la urma, The Curious Case of Benjamin Button este un film foarte aşa-şi-aşa.
P.S. Au mai ramas 4 de văzut/bârfit: “Frost/Nixon, “Milk†“The Reader†şi “Slumdog Millionaireâ€Â
Am primit prin email o oferta pentru studenti din partea unui hotel din Bucuresti. Printre altele, studentii pot primi:
![]()