In casa noua

Ia uitati-va un pic, sus in browser, la ce adresa sunteti

Despre Newsiasi

Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand vreau sa aflu (in timp real) ce s-a mai intamlat azi in Iasi, ma uit pe Newsiasi. Este laudabila ideea de a avea un site de informare care sa se actualizeze mai frecvent decat concurenta, si care – in plus – mai e si un agregator de informatii de pe blogurile iesene. In acelasi timp, il citesc si pe Iulian Micu. Nu stiu cum se face, dar cand domnul Micu isi actualizeaza mai puternic blogul cu note de calatorie, Newsiasi se actualizeaza tot mai greu – 2, cel mult 3 stiri pe zi. O fi vreo legatura ? Stie cineva cati oameni lucreaza acolo ?

Cum sa fii nedrept avand dreptate

Nu il cunosc pe domnul Ioncioaia. Si nici pe domnul Condurache. Cunosc doar multi fosti si actuali studenti de la Jurnalistica. Si multi oameni care au lucrat cu domnul Condurache. Recent, Ziarul de Iasi a refuzat publicarea unui articol in care Florea Ioncioaia il ataca pe coordonatorul departamentului mentionat.

Nu cunosc faptele, se prea poate ca domnul Ioncioaia sa aiba dreptate. Nu stiu insa cat de drept este dumnealui vorbind despre colegul sau. Poate ca, intr-adevar, experienta in domeniu a lui Daniel Condurache sa nu fie cuantificabila prin articole, diplome, atestate oficiale. Nici macar nu stiu daca functia de coordonator al departamentului exista in mod formal. Dar nici chiar autorul articolului nu spune ca Daniel Condurache nu ar fi fost un adevarat coordonator al acelui loc.

Cand toata lumea vorbeste despre faptul ca scoala romaneasca ramane in urma lumii al carei suflet ar trebui sa fie, la Iasi se “construiesc” jurnalisti, nu posesori de diplome. A nu vedea ceea ce a facut Daniel Condurache pentru tinerii jurnalisti ieseni mi se pare o nedreptate cel putin la fel de mare precum cea care il aduce -iata – la revolta pe domnul Ioncioaia. Daca as fi rautacios, mi-as aminti ca profesionistii au construit Titanicul, iar un amator a construit arca despre care stie astazi toata lumea.

Nu ma pot arunca in discutii teoretice privind dreptatea decat de la inaltimea putinelor lecturi personale pe tema. Dar stiu macar ca dreptatea unuia poate fi nedreptatea altuia. Mai trist mi se pare faptul ca dreptatea domnului Ioncioaia e tocmai nedreptatea cauzei pe care considera ca o sustine.

Femeile astea…

Cum faceti ca lucruri atat de grele sa para cele mai usoare din lume?
Cum faceti minuni lasand impresia ca ati facut cel mai firesc lucru din lume?
Cum ne lasati pe noi sa ne jucam in fiecare zi de-a sefii si renuntati la atat de multe pentru noi? Cum reusiti sa va bucurati atat de mult de o floare, cand noi suntem atat de agitati si obositi si plictisiti incat abia bucuria voastra daca mai reuseste sa ne bucure?
Ce Dumnezeu va place la noi? De fapt mai bine nu ne spuneti, doar continuati… sa nu ne fortam norocul
Cum reusiti sa distingeti atatea culori? Stie cineva ce e ala siclam? (auzi, cica se scrie cyclam)
Cum ne-ati prostit sa va facem o zi a voastra, apoi doua, apoi o luna intreaga si sa ne convingeti sa ne bucuram de ele ca si cum ar fi si sarbatoarea noastra?

Uite cum facem. E 8 martie. Noi nu suntem foarte inventivi. Stiti deja, o sa venim cu flori. Poate si cu niste ciocolata sau un parfum. Poate cartea lui Cartarescu :p. Pe acolo, oricum. Stiu ca suntem neindemanatici si previzibili, dar bucurati-va, ca si atunci cand suntem prea mandri sa recunoastem, facem lucrurile astea pentru ca va iubim.

Domnul steluţă

Pe blogul ei, Irina se plange de primar. Nimic neobisnuit, orice iesean ar face-o. Mai interesant e ca am gasit acolo un document semnat de primarul Nichita. Inca nu ati tresarit ? Normal, pentru ca poate nu ati vazut semnatura. Ia aruncati aici o privire:

Mi se pare mie sau e o steluta ? Ar trebui sa isi schimbe semnatura in functie de anotimp: un omulet de zapada iarna, o floricica primavara, si asa mai departe.