Punctul culminant al urmăririi Monicăi Lovinescu de către Securitate a fost atins în 1977, când, în curtea casei sale de pe strada François Pinton din Paris, a fost bătută cu bestialitate de doi terorişti palestinieni plătiţi de regimul de la Bucureşti.

Conform generalului Pacepa, care a dezertat în 1978, Ceauşescu i-ar fi spus acestuia înainte de atentat: „Să i se închidă gura. Nu trebuie ucisă. S-o facem zob. Să-i spargem dinţii, falca, braţele. Să nu mai poată niciodată vorbi sau scrie“. Acţiunea a fost condusă de Hani Hassan, consilier al lui Yasser Arafat pe probleme de terorism şi, totodată, colaborator al Securităţii sub numele de cod „Annette“.

Bătaia nu a avut însă efectul scontat. După o zi de comă, cu un traumatism cranian, cu o fractură la baza nasului şi cu un hematom de la umăr până la mână, Monica Lovinescu a fugit din spital pentru a se reîntoarce la microfonul Europei Libere, unde a denunţat atentatul.

Pentru cei care încă nu ştiu cine a fost Monica Lovinescu şi mai ales de ce nu ar trebui să ne facem că nu avem un trecut, citiţi un articol tulburător aici