Jon Stewart spunea zilele trecute că războiul pare a fi modul cinic al lui Dumnezeu de a-i învăţa pe americani geografie. Îi ştiţi pe americani.. ăia care trăiesc în statul Georgia şi nu văd tancurile ruseşti pe geam.

Unul dintre artiştii mei preferaţi, Katie Melua, este din Georgia. Din aceea de la ştiri, nu din cea americană. Deşi trăieşte de mult timp în Marea Britanie, citindu-i blogul îţi dai seama că războiul se vede dureros şi personal oriunde ai fi. O postare emoţională despre conflictul din Georgia, în întregime pe blogul lui Katie Melua.

10 days ago I felt secure, happy and looking forward to visiting Georgia for the summer holidays. Now I’m not sure what to feel. All I know is that once Georgia mends itself after another conflict in its recent history then I’ll never take that feeling of safety for granted and neither should the millions of people that live in countries of peace.

Nu aveţi decât să mă urâţi, dar aseară am fost la un concert la care îmi doresc de multă vreme să ajung, şi la care ar trebui să vă doriţi şi voi să fi fost.

Katie Melua a intrat pe scenă imediat ce s-au stins luminile, a salutat publicul şi a început să cânte. Mai târziu a venit şi trupa şi show-ul. Dar Katie Melua nu a intrat pe scenă ca un mare artist. A intrat mai modest decât intră Animal X de exemplu, dar a cântat ca un artist mai mare decât am văzut până acum. Cu momente în care sala a amuţit şi momente în care a ridicat sala în picioare. Vă las cu câteva imagini de acolo, cu scuze pentru calitatea lor.

Câteva fragmente de concert:

I cried for you

Piece by piece

My aphrodisiac is you

Crawling up a hill

If you were a sailboat