O fi Mircea Geoană un penibil amuzant în ridicolul său, dar logica celor de la Realitatea mi se pare de-a dreptul aberantă

A, şi apropo, ăia 14 care l-aţi votat în sondajul din dreapta, vedeţi că vă ştiu ip-urile

1. De ce îţi faci partid

Ca să faci bani. Punct. Sau dacă ai făcut bani, ca să capeţi influenţă să îi poţi păstra. Dacă te bate gândul de a face ceva pentru alţii, atunci aceşti alţii trebuie să facă parte din cercul tău de prieteni sau chiar din fami(g)lie.

2. Doctrina

Doctrinele sunt perimate. Nu mai dă nimeni doi bani pe ele. Sfatul meu e să fii original. Inventează una! Fie că îi zici democrat-liberală sau conservatoare, nu o să se prindă nimeni. Oricum suntem toţi fie comunişti, fie anti-comunişti, fie - cazul celor mai mulţi dintre noi - pur şi simplu blatişti. Nu trebuie să te preocupe orientarea. Poţi lejer să te chemi liberal şi să te aliezi cu cei care se cheamă socialişti, sau să nu ai nici o doctrină şi să te aliezi cu oricine.

3. Scopul

Amatorii  vor crede că scopul lor e să câştige alegerile. Sau măcar să iasă pe locul doi. Greşit! Scopul  tău trebuie să fie clasarea pe locul 3. Acolo se fac jocurile. Nimeni nu va lua  peste 50% şi până la urmă te vor curta pentru că vor avea nevoie de tine. Locul 1 o să îţi facă toate poftele, iar locul doi - ei bine - ei nu sunt decât primii dintre rataţi. Dacă nu reuşeşti să obţii locul 3, atunci orice loc cu procente puţine e bun. Dar pentru asta, trebuie să consulţi din aceeaşi colecţie lucrarea Cum să şantajezi eficient.

4. Resurse

Ştiu, e târziu să îţi mai faci acum televiziune, dar ar trebui să te dai pe lângă un mogul, să prinzi măcar un talkshow de seară. Acolo nu trebuie să analizezi ceva sau să spui lucruri de bun-simţ. Sau poţi să o faci, dacă ai de gând să pierzi. Înură, schiaună, pune muzică, zburleşte-te, urcă-te pe masă, fă un şpagat şi nu uita ca din 5 în 5 minute să ţipi “Mama lor de hoţi - că toţi sunt nişte hoţi“.

5. Campania

Strigă, dă-te lovit, spune că te lupţi cu sistemul, şi fă promisiuni aberante. Toţi vor să îţi dea în cap pentru că eşti prea bun şi cinstit. Asta e o variantă. Dar dacă nu poţi să plângi sau să joci în dramolete, atunci leagă-te de piciorul cuiva mai puternic să te bage şi pe tine în parlament. Nu trebuie neapărat să ştii pe unde se intră. Sunt unii care nu au văzut în viaţa lor intrarea din faţă, dar fac jocurile şi în parlament, şi la televizor.

Şi ultimul sfat, poate cel mai important: Fereşte-te de alegători!

Îl mai ţineţi minte pe Constantin Simirad? E omul care a lăsat Iaşului o mulţime de bancuri despre moldoveni, iar acum vrea un mandat odihnitor la Consiliul Judeţean.

Un amic mi-a arătat clipul electoral al lui Constantin Simirad. Îl vedeţi mai jos. Printre cei de a căror imagine se foloseşte se găsesc Patriarhul Teoctist (cum i-o fi obţinut acordul de a-l folosi ca agent electoral?) şi.. ţineţi-vă bine.. Regele Mihai. Regele susţine pe acelaşi candidat pe care îl susţine, în acelaşi clip, Ion Iliescu!!! Prieteni vechi, de altfel. Pentru cei care nu ştiu, atunci când Regele Mihai a vrut să se întoarcă în ţară în 1990, Iliescu a pus să fie buzunărit şi trimis înapoi de la scara avionului. Se pare că pesediştii au găsit ceva credibilitate în buzunarele regelui şi au zis că nu ar fi rău să o folosească în campania electorală.

Pentru cei care nu ştiu de incidentul din 1990, o melodie genială de-a lui Alexandru Andrieş. Poate o vede şi domnul Simirad şi găseşte şi acolo nişte imagini de folosit în campanie

Nici nu mai contează de la ce vin iniţialele PCR, şi nici dacă şi-au pierdut pe drum o literă. Sentimentul e acolo. Sângele pulsează la fel. Tovarăşii varsă lacrimi când se întâlnesc pe la bufetul Parlamentului şi îşi jură că într-o zi vor recâştiga onoarea întinată în acelaşi timp cu sfintele idealuri socialiste.

Felix se întoarce în Parlament. Pe uşa din spate, că ştie mai bine drumul. Prin faţă nu a primit niciodată mandat, şi oricum nu a avut niciodată curajul de a-l cere. Noroc cu antenele. Până la urmă Capitalismul ăsta nenorocit poate fi uneori bun, numai să aveţi răbdare să vă explice vulpoiul bătrân cum. Ziarul lui vinde şi acum muzica Cenaclului. Ce vremuri, domnule… Televiziunile sunt gata de asalt. Cavalerii din fiecare seară sunt pregătiţi, fiecare cu armele sale: laptop, vestă, aroganţă sau tupeu miştocăresc de doi bani.

Mona Muscă este securistul numărul 1 al României. Noroc de oameni curaţi precum Voiculescu, gata imediat să demaşte imoralitatea. Oricum, ca anul ăsta nu au făcut-o niciodată lată. Iliescu din nou de mână cu Voiculescu. De data asta vor fi sub steagul roşu. Cum le e mai bine.

în final haideţi, într-un glas să strigăm: Trăiască Partidul Conservitor Român!

Nu fac discriminari si nici nu incerc sa pun etichete (se pun ele singure), dar pur şi simplu nu îmi plac.

Pentru că se camuflează foarte bine. Sunt de toate vârstele şi în toate partidele. Urlă înfierând vechiul FSN, în timp ce guvernează folosind exact practicile lui.

Pentru că suferă de o boală destul de gravă, pesedita, care recidivează o dată la patru ani prin revenirea la suprafaţă a simptomelor cunoscute şi sub numele Mitrea, Năstase şi, desigur, Iliescu.

Pentru că boala e perversă, iar tu, neştiutor, o vei căuta în partidul care se cheamă PSD. Dar greşeşti. Cel mai sigur o vei găsi nu într-un anumit partid, ci la guvernare. Acolo se simte cel mai bine, potenţată de bacteriile care se depun pe brânza cunoscută şi sub numele de caşcaval. Şi nu trece cu antibiotice. Nici de dreapta nici de stânga. E o boală cu rădăcini adânci, de zeci de ani.

Poate cel mai rău simptom este faptul că amestecă oamenii. Pentru că sunt unii - puţini, e adevărat - care sunt imuni, dar care au nevoie de anticorpi mult prea puternici pentru a-i face faţă.

Văd cum lupi moralişti sar pentru a condamna  blatul din bătălia dintre dreapta şi stânga. Eu cred că, de fapt, lupta cea mare se duce între pesedită (fostă pecerită) şi non-pesedită. Iar în lupta asta, până acum, singura care nu a câştigat este România.

Constantin Simirad spunea acum ceva vreme ca nu e interesat de scaunul de Primar, si nici de cel de Parlamentar, pentru ca acestea ar fi prea solicitante.

Parerea mea este ca mandatele primarului Simirad au fost paguboase pentru Iasi nu neaparat pentru ceea ce a facut, cat pentru ceea ce ar fi trebuit sa faca si nu s-a intamplat. Acum, in Uniunea Europeana, la Consiliul Judetean e nevoie de cineva care sa stie cum sa aduca banii Europei in satele si comunele din Iasi, si nu cineva care sa se plimbe si sa spuna, hatru, bancuri cu moldoveni oamenilor.

Simirad spune ca are nevoie de un loc mai putin solicitant, dar candideaza fix acolo unde e nevoie de mai mult dinamism si tenacitate. Din respect pentru linistea lui Simirad, va sugerez ca atunci cand veti intra in cabina de vot, sa puneti stampila in alta parte, pentru a-i valida un mandat linistit - asa cum isi doreste - la Campionatul Regional de Bancuri.